Cum dezvoltăm responsabilitatea la copii?

 

Ce este responsabilitatea?

Responsabilitatea, așa cum este definită în American Heritage Dictionary „implică asumarea sau abilitatea de a acționa fără îndrumarea unei autorități superioare.”

Ca părinți așteptăm de la copiii noștri să se poarte din ce în ce mai responsabil, pe măsură ce cresc: să-și facă temele, să-și strângă lucrurile și să facă curat, să-și pregăteasca ceva de mâncare, chiar să aibă grijă de frații mai mici …

Și realitatea este că, încă de mici, din primii lor ani de viață, copiii pot învăța să fie mai responsabili, cu condiția ca, noi părinții, să-i orientăm în acest sens. 

Cum dezvoltăm responsabilitatea la copii? Repere.

Cele mai recente cercetări ne propun să le permitem copiilor să facă cât mai multe alegeri în propriile lor vieți,chiar de când sunt foarte mici, iar acest tip de responsabilitate este mai util și mai solid pentru că apare din experiența lor directă. Iată mai jos câteva repere în acest sens: 

  • Aveți în minte faptul că un copil mic nu poate „eșua” în niciun fel.

Copilul nu poate fi prea lent, prea nerăbdător, prea neîndemânatic, prea activ, prea tăcut ori prea„visător”. El este pur și simplu unic, având propriul său ritm de dezvoltare.

Doar că unii copii învață prin explorarea activă a tot ceea ce îi înconjoară, alții stând o perioadă îndelungată într-o singură zonă. Unii învață prin atingerea fiecărui obiect, alții ținând obiecte familiare în jurul lor.  Unii sunt interesați să manipuleze obiectele cu grijă, alții sunt interesați mai mult de împrăștierea lor.

Fiți deci curioși și să descoperiți cum este copilul dumneavoastră.

  • Lăsați copilului libertatea să aleagă ceea ce vrea sau are nevoie, intervenind în mică măsură, dar având grijă ca siguranța și sănătatea lui să fie cele mai importante.

Îi puteți permite copilului inclusiv dezordinea și haosul: să împingă, să tragă, să zbiere, cu condiția să îi oferiți întotdeauna spațiu și materiale sigure și adecvate pentru explorare.

Când le permitem copiilor mici explorarea liberă, „haosul”, până la vârsta de 4 ani nu mai folosesc acest tip de contact și tulburare. În mod spontan ei caută și arată interes mai degrabă față de activitățile disponibile mai structurate, iar eventualele tendințe către haos  se schimbă și se echilibrează.

În sens contrar, când le pretindem copiilor să fie mai responsabili și mai disciplinați, dar fără să le permitem explorarea liberă, cu timpul, ei dezvoltă comportamente opoziționiste, de revoltă.

În cazul în care observați cum copilul nu pare să știe ce vrea dincolo de momentul actual și /sau nu se oprește la ceva anume, nu duce până la capăt, este posibil să se confrunte cu deficiențe neuronale, cu tulburări serioase ale atenției ori controlului impulsurilor, ori cu tulburări ale limbajului, ceea ce implică evaluarea psihologică și intervenția specializată.

  • Încurajați copilul să observe și să reflecteze asupra a ceea ce face și experimentează, fără să interveniți imediat pentru a-l ajuta.

Un exemplu tipic este copilul mic care se urcă undeva sus și apoi nu se dă jos singur, folosind ca scuză că „nu poate”. În loc să-l prindeți pur și simplu pe copil și să îl coborâți, încurajați-l să privească în jur, să fie atent la ceea ce se întâmplă punându-i întrebari : „Cum ai ajuns acolo?”, „Pe ce te-ai urcat?”, „Cum te-ai sprijinit?”.

Încurajați-l să observe cum poate găsi suport interior pentru a se da jos singur.

  • Încurajați copilul să participe la propria lui îngrijire.

Chiar înainte de a putea merge, atunci când e momentul schimbării scutecului, după ce este schimbat, el se va putea târî sau merge până la coșul de gunoi să îl arunce. Dacă este posibil, ideal este să amenajăm adecvat spațiul chiuvetei astfel încât copilul să ajungă pentru a se spăla pe mâini.

  • Sprijiniți copilul să simtă, încurajând și validând ceea ce simte.

Începeți cu senzațiile corporale ale copilului, luându-le în considerare și confirmându-le. De exemplu când copilul de 4 ani vă spune că îi este frig,  încurajați-l să se gândească la ce ar putea face cu această senzație corporală:

„Înțeleg că îți este frig – vrei să faci ceva în legătură cu asta?”

În acest fel copilul se simte acceptat și validat în timp ce are șansa să găsească soluția, în cadrul limitei sale de dezvoltare.

Evitați să admonestați copilul pentru că la ora prânzului este obosit sau nu îi este foame. Aveți încredere în capacitatea lui de a își simți senzațiile și respectați decizia sa.

Dacă, de exemplu, copilul nu își poate exprima sentimentele ori senzațiile, urmăriți indicii non-verbali (tremurat, transpirație, înroșire a pielii, căscat, etc) și puneți întrebări care treptat îl ajută să își dezvolte expresivitatea verbală, care este o parte esențială a responsabilității de sine.

  • Permiteți copilului să își exprime sentimentele, gândurile și semnificațiile experiențelor lui.

Copiii au propriile lor experiențe și sentimente pe care au nevoie să le exprime în propriul lor mod. Printre emoții, pentru copiii mici, tristețea, frica și furia sunt puternice.

Pentru a-i sprijini, descrieți ceea ce vedeți și împărtășiți cu ei sentimentele dumneavoastră.

Când așteptați un anumit comportament de la copil, cum ar fi strângerea jucăriilor, deși rămâneți fermi în cerința dumneavoastră, permiteți copilului să își împărtășească opiniile și sentimentele sale, negative sau pozitive, despre această activitate.

În concluzie

Învațăți copiii să aibă încredere în ei înșiși pentru ca ei să își dezvolte încrederea și responsabilitatea. În acest fel le oferiți copiilor oportunitatea de a se confrunta, de a rezolva ceva pe cont propriu și în stilul lor și apoi de a se bucura de succesul lor înainte de a se îndrepta spre o nouă provocare. 

Daniela Dumitru, psiholog-psihoterapeut

*

Bibliografie: 

Wheeler G , McConvilLe M., (2013). Psihologia Dezvoltării. Abordări Gestalt ale Terapiei cu Copii, Adolescenți și Lumile lor, volumul 1. Editura Gestalt Books.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s